Acordul de recunoaștere a vinovăției
Ce reprezintă acordul de recunoaștere a vinovăției?
Încă din prima fază a procesului penal, respectiv urmărirea penală, Codul de procedură penală reglementează o modalitate de finalizare a procesului prin încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției de către inculpat, acord asupra căruia, ca regulă, avocatul inculpatului și procurorul poartă negocieri.
Așadar, negocierile privesc felul și cuantumul pedepsei, precum și forma de executare a acesteia, și anume felul măsurii educative ori, după caz, soluția de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei.
Chiar dacă legislația noastră prevede că pentru încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției este necesară recunoașterea comiterii faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțunea penală, nu înseamnă că încadrarea juridică asupra căreia inculpatul își exprimă acordul nu poate fi schimbată.
De aceea, obligația pe care o prevede Codul de procedură penală de a avea un avocat la încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției nu este pur formală, ci una esențială, doar în acest fel inculpatul putând să obțină cele mai bune condiții rezultate în urma negocierii fiecărei prevederi din cuprinsul actului cu care este investită instanța.
Când poate fi încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției?
Acordul de recunoaștere a vinovăției poate fi încheiat în cursul urmăririi penale, după ce a fost pusă în mișcare acțiunea penală, dar nu mai târziu de momentul emiterii rechizitoriului care marchează finalizarea urmăririi penale.
Cu toate acestea, este recomandat ca eventualele negocieri asupra condițiilor din cuprinsul acordului să fie purtate încă dinainte de punerea în mișcare a acțiunii penale.
Cu privire la care dintre infracțiuni se poate încheia acord de recunoaștere a vinovăției?
Una dintre condițiile pe care Codul de procedură penală actual le prevede este ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea ce formează obiectul cauzei să fie amenda sau închisoarea de cel mult 15 ani.
Prin pedeapsă prevăzută de lege înțelegem pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârşită în formă consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a acesteia.
Față de această prevedere legală, rezultă că nu se pot încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției cu privire la infracțiuni sancționate prin lege cu detențiunea pe viață sau cu închisoarea al cărei maxim special depășește 15 ani, cum ar fi infracțiunile de omor.
Încheierea acordului este însă permisă în cazul unui număr semnificativ de infracțiuni, printre care enumerăm uciderea la cererea victimei, uciderea din culpă, lovire sau alte violențe, vătămare corporală, vătămare corporală din culpă, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, rele tratamente aplicate minorului, vătămarea fătului, lipsire de libertate în mod ilegal, amenințare, șantaj, trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, viol, infracțiuni ce aduc atingere domiciliului și vieții private, furt, tâlhărie, infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, fraude comise prin sisteme informatice, distrugere, infracțiuni contra înfăptuirii justiției, dare de mită, luare de mită, trafic și cumpărare de influență, infracțiuni de serviciu, falsuri în înscrisuri, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, infracțiuni electorale s.a.m.d.
Reținem așadar că încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției este posibilă în majoritatea cazurilor, întrucât un număr semnificativ de infracțiuni din Codul penal actual prevăd limite de pedeapsă ce nu depășesc 15 ani de închisoare.
În ce condiții poate fi încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției?
Astfel cum am arătat mai sus, o primă condiție pentru încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției este ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, care face obiectul acordului, să fie numai amenda sau închisoarea de până la 15 ani, alternativ sau nu cu pedeapsa amenzii. Printre condițiile suplimentare, regăsim:
a) acțiunea penală să fi fost pusă în mișcare, iar din probele administrate în cursul urmării penale să rezulte suficiente date cu privire la existența faptei și cu privire la vinovăția inculpatului. Cu acest prilej, reiterăm opinia conform căreia negocierile asupra condițiilor cuprinse în acord pot fi inițiate încă dinainte de punerea în mișcare a acțiunii penale;
b) asistarea de către un avocat ales sau numit din oficiu – asistența judiciară fiind obligatorie pentru inculpat, pe tot parcursul negocierilor, de la momentul inițierii acordului și până la momentul semnării acestuia, inclusiv;
c) existența încuviințării reprezentantului legal în vederea încheierii acordului, atunci când inculpatul este minor;
d) declarația expresă a inculpatului prin care recunoaște comiterea faptei și acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală;
e) forma scrisă pentru încheierea valabilă a acordului;
f) este necesară existența unui aviz prealabil și scris al procurorului ierarhic superior procurorului care instrumentează cauză, prin intermediul căruia să fie stabilite limitele în care urmează a fi încheiat acordul;
g) este necesară existența unei negocieri cu privire la modalitatea de individualizare a pedepsei între procuror și inculpat.
Care este conținutul acordului de recunoaștere a vinovăției?
Acordul de recunoaștere a vinovăției cuprinde:
a) data și locul încheierii;
b) numele, prenumele și calitatea celor între care se încheie;
c) date privitoare la persoana inculpatului, prevăzute la art. 107 alin. (1) din Codul ;
d) descrierea faptei ce formează obiectul acordului;
e) încadrarea juridică a faptei și pedeapsa prevăzută de lege;
f) probele și mijloacele de probă;
g) declarația expresă a inculpatului prin care recunoaște comiterea faptei și acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală;
h) felul și cuantumul, precum și forma de executare a pedepsei ori soluția de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat;
i) semnăturile procurorului, ale inculpatului și ale avocatului.
Care sunt soluțiile care pot fi dispuse?
Încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției nu conduce în mod implicit la finalizarea procesului penal, fiind necesară parcurgerea unei proceduri în fața instanței de judecată. Astfel, legislația noastră actuală prevede că, după încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, procurorul sesizează instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond și trimite acesteia acordul de recunoaștere a vinovăției, însoțit de dosarul de urmărire penală.
În situația în care se încheie acordul numai cu privire la unele dintre fapte sau numai cu privire la unii dintre inculpați, iar pentru celelalte fapte sau inculpați se dispune trimiterea în judecată, sesizarea instanței se face separat. Procurorul înaintează instanței numai actele de urmărire penală care se referă la faptele și persoanele care au făcut obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției.
Instanța, analizând acordul, pronunță una dintre următoarele soluții:
a) admite acordul de recunoaștere a vinovăției și pronunță soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege;
b) respinge acordul de recunoaștere a vinovăției și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale, dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului, care au făcut obiectul acordului, sau dacă apreciază că soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nelegală sau nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.
Împotriva soluției pronunțate de instanță, procurorul, inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată pot declara apel, în condițiile legii.
Care sunt avantajele încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției?
Într-o primă ordine de idei, inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei amenzii. Pentru inculpații minori se va ține seama de aceste aspecte la alegerea măsurii educative; în cazul măsurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime.
În plus față de prevederile cuprinse în Codul de procedură penală, avantajul încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției rezidă în posibilitatea de a obține cea mai bună soluție cu privire pedeapsă încă din faza urmăririi penale.