Urmareste-ne
  >  Drept civil   >  Acțiunea în regres a părții responsabile civilmente în procesul penal

Acțiunea în regres a părții responsabile civilmente în procesul penal

Bună ziua! Doresc să vă aduc la cunoștință următoarea situație faptică, având rugămintea să-mi spuneți ce pârghii legale aș avea la dispoziție.

În urma unui proces penal care s-a soluționat prin condamnarea penală a două persoane (una fiind angajatul meu, iar cealaltă, un domn angajat la o societate concurentă), am fost obligat împreună cu celălalt angajator (în solidar – așa scrie în hotărâre) la acoperirea prejudiciului produs.

După momentul înființării popririi asupra contului societății pe care o administrez, am ales să plătesc eu întregul prejudiciu, motiv pentru care, acum, vreau să știu dacă mă pot îndrepta împotriva celuilalt angajator, tocmai pentru că persoanelor condamnate penal nu am ce să le iau.

Întrebare adresată de Andreiu P.

Bună ziua, domnule Andreiu! Vă mulțumim, înainte de ne exprima opinia cu privire la cele relatate, pentru interesul acordat serviciilor noastre.

Conform articolului 1443 din Codul Civil (în continuare C.civ.), obligaţia este solidară între debitori atunci când toţi sunt obligaţi la aceeaşi prestaţie (plata unei sume de bani în cazul dumneavoastră), astfel încât fiecare poate să fie ţinut separat pentru întreaga obligaţie (ca o măsură de garanție pentru cel prejudiciat), iar executarea acesteia de către unul dintre codebitori îi liberează pe ceilalţi faţă de creditor.

Având în vedere dispozițiile articolului 1445 C.civ. conform cărora solidaritatea nu poate izvorî decât din lege sau contract, precum și dispozițiile articolul 1382 din C.civ. ce stipulează că cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat, rezultă în mod indubitabil, coroborând cu faptul că în cazul unei săvîrșirii unei infracțiuni vorbim, pe latură civilă, de răspundere delictuală, că suntem în prezența unui caz de solidaritate pasivă legală și, prin urmare, a unui drept de regres al debitorului care plătește (dumneavoastră) împotriva celorlalți codebitori.

Dreptul de regres este prevăzut în mod expres de dispozițiile art. 1384 C.civ. alineatul (3), unde se stipulează că dacă prejudiciul a fost cauzat de mai multe persoane, cel care, fiind răspunzător pentru fapta uneia dintre ele, a plătit despăgubirea, se poate întoarce şi împotriva celorlalte persoane care au contribuit la cauzarea prejudiciului sau, dacă va fi cazul, împotriva celor care răspund pentru acestea.

În toate cazurile, regresul va fi limitat la ceea ce depăşeşte partea ce revine persoanei pentru care se răspunde şi nu poate depăşi partea din despăgubire ce revine fiecăreia dintre persoanele împotriva cărora se exercită regresul”.

Acestea fiind spuse, soluția legală, în cazul dumneavoastră, o reprezintă declanșarea unei acțiuni în regres împotriva celor/celui care nu au/a contribuit la acoperirea prejudiciului pe care erau obligați să-l repare în solidar cu dumneavoastră.

Totodată, pentru a se evita sustragerea/diminuarea activelor celui care ar urma să fie chemat în judecată pe cale acțiunii recursorie, este recomandat a se solicita instanței de judecată și instituirea unei măsuri asigurătorii, mai exact măsura sechestrului asigurător prevăzută de art. 952-959 din Codul de Procedură Civilă, pentru a se asigura indisponibilizarea bunurilor până la soluționarea definitivă a cauzei.

Domnule Andreiu, în eventualitatea considerării sfatului nostru ca unul folositor cazului dumneavoastră, dorim să aveți în vedere că puteți oricând solicita sprijinul nostru atât aici, în mediul online, cât și în parcurgerea concretă a tuturor acestor demersuri. În vederea stabilirii unei întâlniri nu ezitați să ne contactați.

Cu considerație,
echipa
Acțiunea în regres a părții responsabile civilmente în procesul penal