Urmareste-ne
  >  Drept penal   >  Contestația privind durata procesului penal

Contestația privind durata procesului penal

Ce reprezintă contestația privind durata procesului penal?

În structura tipică a procesului penal, regăsim patru faze procesuale, și anume urmărirea penală, camera preliminară, judecata și punerea în executare a hotărârilor judecătorești penale.

Contestația privind durata procesului penal își găsește utilitatea în faza urmăririi penale și cea a judecății și reprezintă modalitatea juridică prin care suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă ori partea responsabilă civilmente își exprimă nemulțumirea față de tergiversarea procesului și solicită un termen până la care procurorul, respectiv instanța de judecată să rezolve cauza.

Dacă contestația privind durata procesului penal privește trenarea unei cauze pe rolul unei instanțe de judecată, aceasta poate fi efectuată și de către procuror.

Care este utilitatea contestației privind durata procesului penal?

Accelerarea procedurii în fazele procesului penal dă eficiență, pe de o parte, principiului fundamental procesual penal conform căruia orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil, iar pe de altă parte, conduce la salvgardarea dreptului contestatorului de aflare a adevărului într-un timp rezonabil.

Din punct de vedere practic, persoana căreia i-a fost reținut permisul de către poliția rutieră până la finalizarea cercetărilor în cauza penală, are tot interesul să formuleze contestație în situația în care cauza trenează pe rolul parchetului.

În acest sens, avem dispoziția cuprinsă în art. 219 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice din 04.10.2006, care prevede: „Restituirea permisului de conducere se dispune de către șeful serviciului poliției rutiere pe raza căreia a fost săvârșită fapta, la cererea titularului, în baza rezoluției sau, după caz, a ordonanței procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărirea penală ori încetarea urmăririi penale, în baza hotărârii judecătorești rămase definitive prin care s-a dispus achitarea inculpatului sau prin care procesul-verbal de constatare a contravenției a fost anulat ori ca urmare a încetării măsurii de siguranță prevăzute la art. 112 lit. c) din Codul penal, republicat, cu modificările și completările ulterioare.”

Un alt exemplu ar putea fi situația părții civile dintr-un dosar penal ce are ca obiect infracțiunea de inșelăciune. Atât în acest caz, cât și în orice altă situație, partea civilă își justifică cu ușurință interesul să formuleze contestație privind durata procesului penal având în vedere pretențiile materiale față de inculpat.

Cine poate formula contestație privind durata procesului penal?

Contestația poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente. În cursul judecății, contestația poate fi introdusă și de către procuror.

Când poate fi formulată contestația privind durata procesului penal?

Contestația poate fi formulată după cum urmează:

a) după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale;

b) după cel puțin un an de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul judecății în primă instanță;

c) după cel puțin 6 luni de la sesizarea instanței cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare.

Contestația poate fi retrasă oricând până la soluționarea acesteia, cu mențiunea că aceasta nu mai poate fi reiterată în cadrul aceleiași faze procesuale în care a fost retrasă.

Ce se are în vedere la soluționarea contestației privind durata procesului penal?

Instanța, în aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare, va lua în considerare următoarele elemente:

a) natura și obiectul cauzei;

b) complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de participanți și a dificultăților de administrare a probelor;

c) elementele de extraneitate ale cauzei;

d) faza procesuală în care se află cauza și durata fazelor procesuale anterioare;

e) comportamentul contestatorului în procedura judiciară analizată, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor sale procesuale și procedurale și din perspectiva îndeplinirii obligațiilor sale în cadrul procesului;

f) comportamentul celorlalți participanți în cauză, inclusiv al autorităților implicate;

g) intervenția unor modificări legislative aplicabile cauzei;

h) alte elemente de natură să influențeze durata procedurii.

În acest context, rolul avocatului este esențial, doar printr-o analiză concretă și o pledoarie adecvată contestatorul putând să obțină un termen cât mai scurt în care organele de urmărire penală sau instanța, după caz, să soluționeze cauza.

Care sunt soluțiile care pot fi dispuse de instanță?

Când apreciază contestația ca fiind întemeiată, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța admite contestația și stabilește termenul în care procurorul să rezolve cauza, respectiv instanța de judecată să soluționeze cauza, precum și termenul în care o nouă contestație nu poate fi formulată.

Dacă instanța apreciază existența unui abuzul de drept constând în formularea cu rea-credință a contestației, aceasta sancționează contestatorul cu amendă judiciară de la 1.000 lei la 7.000 lei și la plata cheltuielilor judiciare ocazionate.

Contestația privind durata procesului penal