Controlul judiciar

Ce reprezintă controlul judiciar?

Controlul judiciar, alături de controlul judiciar pe cauțiune, reținere, arest la domiciliu și arestarea preventivă, face parte din măsurile preventive care se pot lua în cauzele penale în care există o suspiciune rezonabilă privind săvârșirea unei infracțiuni.

Scopul măsurilor preventive anterior expuse este asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal ori pentru a se împliedica sustragerea suspectului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei.

În esență, controlul judiciar este măsura preventivă ce constă în îndatorirea inculpatului de a se supune obligațiilor impuse de lege sau de organul judiciar care a dispus măsura în scopul asigurării bunei desfășurări a anchetei penale.

În ce condiții poate fi dispus controlul judiciar?

Pentru a se dispune controlul judiciar față de inculpat este necesar a fi îndeplinite, în principal, următoarele condiții:

1) să existe probe la dosarul cauzei sau indicii temeinice din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune, indiferent de pedeapsa prevăzută de lege pentru aceasta;

2) să fi fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunea pentru care există suspiciunea că a fost săvârșită de inculpat;

3) audierea prealabilă a inculpatului în prezența avocatului ales sau numit din oficiu;

4) măsura controlului judiciar să fie necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni;

5) măsura controlului judiciar să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpatului și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Așadar, pentru a fi dispusă, nu este suficientă doar săvârșirea unei infracțiuni, ci este absolut necesară și existența unei proporționalități între această măsura și gravitatea faptei, precum și condiția ca dispunerea măsurii să fie necesară în scopul bunei desfășurări a procesului penal.

Pe cale de consecință, am putea considera injustă dispunerea măsurii controlului judiciar față de o persoană care ar avea o conduită excepțională pe parcursul procesului penal, dacă nu există alte elemente care să o justifice.

Nu în ultimul rând, menționăm că nu sunt suficiente susținerile organelor de urmărire cu privire la o eventuală săvârșire de infracțiune pentru luarea măsurii controlului judiciar, ci sunt necesare probe concrete la dosarul penal pentru a justifica luarea acesteia.

Care sunt restricțiile instituite de măsura controlului judiciar?

Persoana supusă controlului judiciar suportă anumite restricții cu privire la libertatea de mișcare, la viața socială sau la activitatea profesională și va fi verificat modul de conformare la obligațiile ce îi sunt impuse.

Enumerarea obligațiilor este strict și limitativă prevăzută de lege, ceea ce înseamnă că procurorul, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată nu pot impune persoanei aflate sub control judiciar alte obligații.

Cu acestă ocazie, facem precizarea că măsurile restrictive se împart în doua categorii, și anume obligatorii și facultative. Acest lucru înseamnă că, în situația în care împotriva unei persoane este dispus controlul judiciar, organul care îl dispune are obligația de a impune o serie de restricții și posibilitatea de a impune sau nu o altă serie obligații. Urmează să clarificăm acest lucru în cele ce urmează.

1) Restricții obligatorii în situația în care se dispune controlul judiciar față de o persoană:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.

2) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligații:

a) să nu depășească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviințarea prealabilă a acestuia;

b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;

c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;

d) să nu revină în locuința familiei, să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alți participanți la comiterea infracțiunii, de martori ori experți sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar și să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;

e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta;

f) să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență;

g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;

h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;

i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;

j) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme;

k) să nu emită cecuri.

O altă mențiunea este că în cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar sunt prevăzute în mod expres obligațiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata acestuia și i se atrage atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Cât privește modificarea obligațiilor de mai sus, precizăm că, în cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanță, impunerea unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta, după ascultarea inculpatului.

Cine poate dispune controlul judiciar?

Controlul judiciar poate fi dispus de procuror, de judecătorul de drepturi și libertăți, de judecătorul de cameră preliminară sau de instanța de judecată.

Se poate contesta măsura controlului judiciar?

Atât împotriva ordonanței procurorului, cât și împotriva deciziei instanței privind luarea măsurii controlului judiciar, inculpatul poate exercita calea de atac prevăzută de lege. Condițiile în care poate fi exercitată calea de atac urmează să le expunem într-un articol separat.

Până atunci, reținem că măsura controlului judiciar poate fi dispusă numai în prezenta inculpatului asistat de avocat. În fața instanței de judecată, dacă inculpatul nu este prezent, controlul judiciar se poate dispune și în lipsă, însă numai în prezenta unui avocat. Acesta poate fi ales de parte sau numit din oficiu.

În funcție de strategia de apărare gândită de către avocat, propunerea de luare a controlului judiciar poate fi sau nu admisă, iar in eventualitatea în care este dispusă împotriva unei persoane, restricțiile la care aceasta este obligată pot fi în numar mai mic sau mai mare.