Urmareste-ne
  >  Explicăm legislația   >  Cum obții renunțarea la urmărirea penală în cazul alcoolemiei la volan?

Cum obții renunțarea la urmărirea penală în cazul alcoolemiei la volan?

În ultimii ani, cazurile în care s-a constatat ingerarea alcoolului de către conducătorii vehiculelor au cunoscut o linie ascendentă. Astfel, interesul acestora pentru propria situație juridică este indubitabil.

În primul rând, în ceea ce privește consumul de alcool la volan, prezintă relevanță delimitarea contravenției de infracțiune. Conform art. 102, alin. (3), lit. a) din O.U.G 152/2002, fapta de a conduce un vehicul sub influența băuturilor alcoolice constituie contravenție, dacă, potrivit legii, aceasta nu este prevăzută ca infracțiune.

Art. 102. (3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:

a)conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune;    

În acest sens, sunt relevante dispozițiile art. 336 alin. (1) din Codul penal, pe care le redăm mai jos, și care prevăd condițiile în care fapta menționată anterior reprezintă infracțiune.

Art. 336. alin. (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Astfel, principalul prag dintre contravenție și ilicit penal (infracțiune) este reprezentat de gradul de îmbibație alcoolică a conducătorului vehiculului.

Mai departe, subliniem importanța acestei distincții, precizând că, doar în cazul unei infracțiuni se declanșează urmărirea penală, care constituie prima fază a procesului penal. În sprijinul acestei afirmații, redăm alin. (1) al art. 285 din Codul de procedură penală, și anume:

Art. 285. alin. (1) Urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârșit o infracțiune și la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

De asemenea, menționăm că, până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, astfel încât, chiar dacă a fost depistat cu o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge în timpul conducerii vehiculului, nu poate fi văzut ca un vinovat și supus consecințelor aferente infracțiunii. De aceea, în cursul urmăririi penale se strâng probele necesare pentru a se analiza dacă sunt îndeplinite toate condițiile cerute de lege pentru a se constata dacă fapta reprezintă un ilicit penal. În acest scop, se analizează dacă acțiunea concretă a conducătorului corespunde modelului abstract din ipoteza prevăzută în art. 336 alin. (1) din Codul penal.

Ținând cont de această situație, pentru exercitarea efectivă și adecvată a dreptului la apărare, sunt bine-venite intervențiile unui avocat, ca specialist în domeniu, care, cunoscând deciziile obligatorii pronunțate de către instanța supremă sau Curtea Constituțională a României și alte dispoziții legale relevante, poate invoca, prin intermediul mijloacelor procedurale pe care legea i le pune la dispoziție, mai multe aspecte ce pot conduce la constatarea neîndeplinirii unei condiții cerute de lege pentru existența infracțiunii sau la justificarea aplicării instituției renunțării la urmărirea penală.

Mai mult, suspectul/inculpatul se poate consulta cu avocatul său atât înainte, cât și în timpul audierii. În acest sens, art. 109 alin. (2) din Codul de procedură penală, care prevede:

Art. 109. alin. (2) Suspectul sau inculpatul are dreptul să se consulte cu avocatul atât înainte, cât și în cursul audierii, iar organul judiciar, când consideră necesar, poate permite acestuia să utilizeze însemnări și notițe proprii.

Mai departe, analizând dispozițiile art. 318 din același Cod, constatăm că, în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, ar putea fi incidentă instituția renunțării la urmărirea penală, ca una dintre cele mai bune soluții dispuse cu privire la infracțiunile în materia regimului rutier. Pentru aceasta, se impune a fi îndeplinită și următoarea condiție, și anume să nu existe un interes public în urmărirea faptei.

Art. 318 alin. (1). Renunțarea la urmărirea penală. În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei.

Codul de procedură penală prevede criteriile în raport de care se analizează acest interes.

Art. 318. alin. (2). Interesul public se analizează în raport cu:

a) conținutul faptei și împrejurările concrete de săvârșire a faptei;

b) modul și mijloacele de săvârșire a faptei;

c) scopul urmărit;

d) urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii;

e) eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfășurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei și la timpul scurs de la data săvârșirii acesteia;

f) atitudinea procesuală a persoanei vătămate;

g) existența unei disproporții vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfășurarea procesului penal și gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii.

Se observă din textul redat mai sus că sunt avute în vedere criterii privitoare la infracțiunea săvârșită, infractor, costurile urmării penale, atitudinea procesuală a persoanei vătămate.

De asemenea, pentru renunțarea la urmărirea penală se au în vedere și criterii precum atitudinea autorului faptei după săvârșirea ilicitului penal, eforturile pe care le-a depus pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii și altele asemănătoare. În acest scop, avocatul va sfătui suspectul/inculpatul cu privire la conduita sa și alte acțiuni a căror realizare ar fi în interesul său.

Art. 318. (3) Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere și persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, atitudinea suspectului sau a inculpatului după săvârșirea infracțiunii și eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii.

Așadar, fiecare caz în parte are particularitățile sale și este necesar să se stabilească în concret, în funcție de împrejurări, dacă sunt îndeplinite condițiile expres și limitativ prevăzute de lege pentru a se putea dispune renunțarea la urmărirea penală.

În legătură cu un subiect similar, poate te interesează și: Află cea mai bună soluție în cazul refuzului de la prelevarea de mostre biologice

În practică, există organe judiciare care au apreciat că este oportună dispunerea unei soluții de renunțare la urmărirea penală pentru faptul că nivelul alcoolemiei a depășit în mică măsură limita de 0,80 g/l alcool pur în sânge. Dispunerea unei astfel de soluții a fost confirmată de către judecătorul de cameră preliminară, stingându-se astfel acțiunea penală.

Că tot am adus în discuție judecătorul de cameră preliminară, considerăm un prilej potrivit să arătăm că, potrivit art. 318 alin. (14) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată asupra legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală.

Cu toate acestea, soluțiile întâlnite în jurisprudență sunt variate, iar obținerea renunțării la urmărirea penală are o importanță foarte mare, întrucât nu se înscriu date despre aceasta în cazierul judiciar.

Cu gândul că poate fi de ajutor, redăm și textul de lege care reglementează cele susținute mai sus, și anume:

Art. 9 din Legea 290/2004 privind cazierul judiciar: În ceea ce privește persoanele fizice, în cazierul judiciar se înscriu date privind:

a) pedepsele, măsurile de siguranță și educative, pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive;

b) renunțarea sau amânarea aplicării pedepsei, începerea, întreruperea și încetarea executării pedepselor și a măsurilor educative, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, înlocuirea, eșalonarea și achitarea amenzii penale;

c) amnistia, grațierea, prescripția executării pedepsei, reabilitarea, caracterul politic al condamnării;

d) pedepsele și măsurile pronunțate prin hotărâri penale definitive de instanțele judecătorești din străinătate, precum și măsurile luate prin actele efectuate de organele judiciare penale din străinătate, dacă aceste hotărâri au fost recunoscute de organele române competente;

e) hotărârile definitive care impun rectificări în cazierul judiciar;

f) extrădarea.

În încheiere, precizăm că am răspuns unui utilizator al platformei avocatum.ro la întrebarea dacă permisul se restituie în cazul în care procurorul a dispus renunțarea la urmărirea penală. Articol are titlul Se restituie permisul de conducere în cazul renunțării la urmărirea penală? și îl găsești pe avocatum.ro.

Suntem încântați, ca departament al societății de avocatură dedicat exclusiv cazurilor specifice circulației pe drumurile publice, să venim în sprijinul tău cu soluții eficace, adaptate mereu contextului legislativ, pentru obținerea celui mai bun rezultat.

Lasă un răspuns