Urmareste-ne
  >  Explicăm legislația   >  Cum obții renunțarea la urmărirea penală în cazul alcoolemiei la volan?

Cum obții renunțarea la urmărirea penală în cazul alcoolemiei la volan?

În ultimii ani, cazurile în care s-a constatat ingerarea alcoolului de către conducătorii vehiculelor au cunoscut o linie ascendentă. Astfel, interesul acestora pentru propria situație juridică este indubitabil.

În primul rând, în ceea ce privește consumul de alcool la volan, prezintă relevanță delimitarea contravenției de infracțiune. Conform art. 102, alin. (3), lit. a) din O.U.G 152/2002, fapta de a conduce un vehicul sub influența băuturilor alcoolice constituie contravenție, dacă, potrivit legii, aceasta nu este prevăzută ca infracțiune.

Art. 102. (3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:

a)conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune;    

În acest sens, sunt relevante dispozițiile art. 336 alin. (1) din Codul penal, pe care le redăm mai jos, și care prevăd condițiile în care fapta menționată anterior reprezintă infracțiune.

Art. 336. alin. (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Astfel, principalul prag dintre contravenție și ilicit penal (infracțiune) este reprezentat de gradul de îmbibație alcoolică a conducătorului vehiculului.

Mai departe, subliniem importanța acestei distincții, precizând că, doar în cazul unei infracțiuni se declanșează urmărirea penală, care constituie prima fază a procesului penal. În sprijinul acestei afirmații, redăm alin. (1) al art. 285 din Codul de procedură penală, și anume:

Art. 285. alin. (1) Urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârșit o infracțiune și la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

De asemenea, menționăm că, până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, astfel încât, chiar dacă a fost depistat cu o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge în timpul conducerii vehiculului, nu poate fi văzut ca un vinovat și supus consecințelor aferente infracțiunii. De aceea, în cursul urmăririi penale se strâng probele necesare pentru a se analiza dacă sunt îndeplinite toate condițiile cerute de lege pentru a se constata dacă fapta reprezintă un ilicit penal. În acest scop, se analizează dacă acțiunea concretă a conducătorului corespunde modelului abstract din ipoteza prevăzută în art. 336 alin. (1) din Codul penal.

Ținând cont de această situație, pentru exercitarea efectivă și adecvată a dreptului la apărare, sunt bine-venite intervențiile unui avocat, ca specialist în domeniu, care, cunoscând deciziile obligatorii pronunțate de către instanța supremă sau Curtea Constituțională a României și alte dispoziții legale relevante, poate invoca, prin intermediul mijloacelor procedurale pe care legea i le pune la dispoziție, mai multe aspecte ce pot conduce la constatarea neîndeplinirii unei condiții cerute de lege pentru existența infracțiunii sau la justificarea aplicării instituției renunțării la urmărirea penală.

Mai mult, suspectul/inculpatul se poate consulta cu avocatul său atât înainte, cât și în timpul audierii. În acest sens, art. 109 alin. (2) din Codul de procedură penală, care prevede:

Art. 109. alin. (2) Suspectul sau inculpatul are dreptul să se consulte cu avocatul atât înainte, cât și în cursul audierii, iar organul judiciar, când consideră necesar, poate permite acestuia să utilizeze însemnări și notițe proprii.

Mai departe, analizând dispozițiile art. 318 din același Cod, constatăm că, în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, ar putea fi incidentă instituția renunțării la urmărirea penală, ca una dintre cele mai bune soluții dispuse cu privire la infracțiunile în materia regimului rutier. Pentru aceasta, se impune a fi îndeplinită și următoarea condiție, și anume să nu existe un interes public în urmărirea faptei.

Art. 318 alin. (1). Renunțarea la urmărirea penală. În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei.

Codul de procedură penală prevede criteriile în raport de care se analizează acest interes.

Art. 318. alin. (2). Interesul public se analizează în raport cu:

a) conținutul faptei și împrejurările concrete de săvârșire a faptei;<