Urmareste-ne
  >  Contencios constituțional   >  Ghid privind campania electorală de la locale – 2020

Ghid privind campania electorală de la locale – 2020

Încă puțin și începe perioada de campanie electorală pentru alegerile locale din 2020 și, cum în mod surprinzător suntem asaltați cu numeroase mesaje privind reglementările în materia legislației electorale, am decis să facem un mic ghid privind campania electorală de la locale – 2020.

Înainte de a discuta aplicat, precizăm că (i) informațiile redate vor fi limitate la reglementările privind materialele de propagandă electorale și (ii) sursa acestora se regăsește în:

a) Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali;

b) Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;

c) Normele Metodologice din 2016 de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Când începe campania electorală pentru locale în 2020?

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor și se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7.00.

Data desfășurării alegerilor este stabilită prin Hotărâre a Guvernului României. Până la publicarea prezentului ghid, nu a fost publicată Hotărârea Guvernului privind data desfășurării alegerilor locale pentru 2020.

Care sunt mijloacele prin care se poate face campanie electorală?

În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.

În timpul campaniei electorale se asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare, pentru a se întâlni cu alegătorii. Spațiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în școli, universități, case de cultură, cămine culturale și cinematografe și se asigură pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere.

Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii. De pildă, este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare, precum și în spațiile din școli și universități în perioada de desfășurare a cursurilor.

În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură și intoleranță. În sensul prezentei legi, prin discurs care instigă la ură și la discriminare se înțelege atât discursul, cât și mesajele de propagandă electorală exprimate în formă scrisă sau prin viu grai care incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul, alte forme de ură bazate pe intoleranță sau orice altă formă de discriminare prevăzută la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată.

În campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase.

Cu toate că nu analizăm reglementările privind emisiunile electorale, dat fiind contextul, precizăm că în cadrul acestor emisiuni, candidații au următoarele obligații:

a) să nu pună în pericol ordinea constituțională, ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor;

b) să nu facă afirmații care pot aduce atingere demnității umane sau moralei publice;

c) să probeze eventualele acuzații cu incidență penală sau morală aduse unui alt candidat;

d) să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.

Ce înseamnă material de propagandă electorală?

Noțiunea de material de propagandă electorală este regăsită deseori în cuprinsul legislației electorale. De aceea precizăm că, este considerat material de propagandă electorală orice material scris, audio sau video, care îndeplinește următoarele condiții:

a) se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri sau referendum, clar identificat;

b) este utilizat în perioada campaniei electorale, stabilită potrivit legilor privitoare la organizarea alegerilor;

c) are obiectiv electoral și se adresează publicului larg;

d) depășește limitele activității jurnalistice de informare a publicului.

Ce tipuri de materiale de propagandă se pot utiliza în campania electorală?

Conform art. 36 din Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, în campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală:

a) afișe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură; afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură și vor fi amplasate în locurile speciale pentru afișaj;

b) materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;

c) publicitate în presa scrisă;

d) materiale de propagandă electorală online;

e) broșuri, pliante și alte materiale tipărite.

Cu acest prilej, precizăm că se consideră materiale de campanie doar cele produse și distribuite după începerea campaniei electorale. Astfel, legal vorbind, bannerele, posterele sau orice alte materiale realizate și distribuite înainte de această dată nu sunt considerate materiale electorale, ci sunt produse prin care se promovează partidul. Un partid se poate promova oricând, chiar și între alegeri, urmând ca sumele respective să fie declarate către Autoritatea Electorală Permanentă și raportate anul următor, în condițiile prevăzute de lege.

Sunt permise în campania electorală banner-ele și mesh-uri?

Legislația electorală s-a modificat în ultimii ani, iar forma actuală nu prevede posibilitatea folosirii bannerelor și a mesh-urilor.

În acest sens, pentru ultima campanie electorală, Autoritatea Electorală Permanentă a adoptat Hotărârea nr. 34/2019 privind aprobarea Ghidului finanțării campaniei electorale la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, în cuprinsul căreia se precizează că următoarele tipuri de acțiuni și materiale de propagandă electorală nu sunt permise de prevederile legale în vigoare în timpul campaniei electorale:

a) utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar;

b) spectacole, serbări, focuri de artificii etc.;

c) bannere, mesh-uri, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, panouri publicitare, panouri publicitare mobile, proiecte publicitare speciale și publicitate luminoasă.

Ce alte prevederi cu privire la materialele de propagandă electorală există?

Partidele și alianțele politice, precum și candidații independenți care au comandat materialele de propagandă electorală prevăzute la litera a), c) și e) de mai sus, au obligația de a imprima pe acestea următoarele date:

a) numele candidatului independent, denumirea partidului politic, a alianței electorale din care acesta face parte sau a alianței politice, după caz;

b) denumirea operatorului economic care le-a realizat;

c) codul unic de identificare prevăzut la art. 34 alin. (13) din Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;

d) tirajul, pentru materialele prevăzute la literele a) și e) de mai sus.

În termen de 30 de zile de la data încheierii campaniei electorale, competitorii electorali au obligația de a transmite la Autoritatea Electorală Permanentă o declarație cuprinzând informații privind descrierea materialelor de propagandă electorală online, producția, perioada și spațiul de difuzare a acestora.

Cheltuielile privitoare la realizarea materialelor de propagandă electorală sunt suportate exclusiv de beneficiarii acestora – candidați independenți, partide politice sau alianțe politice.

Producerea și difuzarea de materiale de propagandă electorală în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege este interzisă.

Partidele și alianțele politice, precum și candidații independenți sunt obligați să declare Autorității Electorale Permanente, prin mandatar financiar, numărul de materiale de propagandă electorală produse și utilizate, defalcat pe categorii, în cel mult 15 zile de la data alegerilor sau a referendumului.

Am adus în discuție anterior noțiunea de mandatar financiar și acel codul unic de identificare prevăzut la art. 34 alin. (13) din Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Ei bine, urmează să încheiem prezentul ghid cu prezentarea noțiunii de mandatar financiar și modalitatea de obținere a acelui cod unic de identificare ce trebuie să apară pe afișe și celelalte materiale de propagandă reglementare de Lege.

Care este mandatarul financiar?

Evidența contribuțiilor și a cheltuielilor pentru campania electorală aparținând partidelor politice și candidaților independenți este organizată exclusiv de către mandatarii financiari.

Eficiența și oportunitatea cheltuielilor pentru campania electorală se hotărăsc de către organele de conducere ale partidelor politice, potrivit statutului lor, respectiv de către candidații independenți.

Mandatarul financiar este numit de conducerea partidelor politice, alianțelor politice, organizațiilor cetățenilor români aparținând minorităților naționale sau de către candidații independenți.

Un partid politic, o alianță politică, o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale sau un candidat independent va numi un mandatar financiar coordonator. În cazul numirii mai multor mandatari financiari, se va numi un singur mandatar financiar coordonator.

Că tot vorbim despre mandatarul financiar coordonator, precizăm că acesta are următoarele atribuții:

a) asigură evidența operațiunilor financiare;

b) supervizează activitatea celorlalți mandatari financiari ai partidului politic și centralizează evidențele acestora;

c) întocmește raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale;

d) transmite Autorității Electorale Permanente documentele și rapoartele prevăzute de prezenta lege, în scris și în format electronic.

Mandatarul financiar numit pe lângă mandatarul financiar coordonator organizează evidența operațiunilor financiare efectuate în campania electorală și verifică legalitatea acestora, la nivelul la care a fost desemnat.

Mandatarul financiar răspunde solidar cu partidul politic care l-a desemnat de legalitatea operațiunilor financiare efectuate în perioada campaniei electorale și de respectarea prevederilor art. 28-33 din Legea 334/2006.

Pot fi desemnate ca mandatari financiari coordonatori numai persoanele fizice care au calitatea de expert contabil sau contabil autorizat, respectiv numai persoanele juridice care oferă servicii specializate de contabilitate.

Partidele politice, alianțele politice și candidații independenți care au desemnat mandatari financiari care nu au calitatea de expert contabil sau contabil autorizat au obligația de a încheia contract de asistență de specialitate cu persoane fizice autorizate sau persoane juridice, specializate în oferirea de servicii de contabilitate.

Calitatea de mandatar financiar se dobândește numai după înregistrarea oficială la Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza împuternicirii partidului politic sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale și a acceptului acestuia. Înregistrarea mandatarului financiar se realizează în intervalul dintre momentul aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor și începerea campaniei electorale, făcându-se publică pe pagina de internet a Autorității Electorale Permanente.

La data înregistrării oficiale, mandatarul financiar coordonator primește de la Autoritatea Electorală Permanentă un cod unic de identificare al partidului politic sau al candidatului independent, care va fi imprimat pe toate materialele de propagandă electorală aparținând partidului politic sau candidatului independent pe care îl reprezintă.

O ultimă mențiune de precizat, și anume că nu pot fi mandatari financiari înșiși candidații.

Echipa
Ghid privind campania electorală de la locale – 2020

Lasă un răspuns