Lipsa semnăturii martorului asistent în procesul-verbal de contravenție
Bună ziua, domnule avocat!
Am fost sancționat contravențional de către Poliția Rutieră. Aceasta a susținut că plăcutețe de înmatriculare pe care le folosesc nu corespund standardelor în vigoare.
În redactarea procesului-verbal de contravenție, polițiștii au invocat art. 99 alin. (1) pct. 17 din O.U.G. 195/2002.
Menționez că nu am recunoscut fapta și nici nu am semnat procesul-verbal.
Mai mult decât atât, am redactat o plângere contravențională pe care am depus-o la instanță.
În motivarea plângerii, am subliniat nelegalitatea procesului-verbal contravenționat, întrucât nu a fost semnat de către un martor asistent. Cel puțin așa am citit că este recomandat să invoc.
Problema este însă că am primit o întâmpinare din partea poliției, întâmpinare ce aduce argumente solide contra celor invocate de către mine.
Regăsiți atașate toate documentele, printre care și procesul-verbal, cererea mea către instanță și întâmpinarea.
Vă rog să îmi comunicați ce demersuri pot face în continuare, raportat la cele expuse de către poliție.
Întrebare adresată de Traian A.
Bună ziua, domnule Traian! Vă mulțumim pentru atenția acordată serviciilor noastre.
Am analizat documentele primite. Observăm, într-adevăr, atât lipsa semnăturii dumneavoastră, cât și a martorului asistent.
Față de aceste împrejurări și raportat la documentele primite, opinăm după cum urmează:
Regula instituită de O.G. nr. 2/2001 este aceea că procesul-verbal contravențional se comunică contravenientului la momentul întocmirii lui și se semnează de acesta.
Totodată, contravenientul are și posibilitatea de a se apără și de a formula obiecțiuni, sub sancțiunea nulității exprese prevăzută de art. 16 alin. (7) teza a II-a din actul normativ anterior-menționat.
În cazul în care persoana sancționată refuză sau nu poate semna procesul-verbal de contravenție, legiuitorul instituie obligația în sarcina agentului instrumentator de a chema cel puțin un martor asistent pentru a confirma această împrejurare.
Doar în cazuri excepționale, cum ar fi lipsa oricărui martor asistent, organul de control va face mențiunea corespunzătoare în documentul sancționator, mențiune care nu este altceva decât justificarea lipsei martorului asistent.
Toate cele precizate anterior își găsesc reglementarea în art. 19 din O.G. nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal la care face trimitere inspectoratul în întâmpinare este relativă și vizează doar acele procese-verbale întocmite cu respectarea exigențelor legale, nicidecum procesele-verbale prin care se încalcă flagrant dreptul la apărare al petenților.
Este adevărat că lipsa martorului din procesul-verbal este sancționată cu nulitatea relativă a acestuia și care poate să ducă la anularea actului doar în măsura în care s-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului
Cu toate acestea, vătămarea este flagrantă și rezidă chiar în aplicarea contravenției în sarcina dumneavoastră.
Concluzionând cu privire la acest aspect, procesul-verbal de contravenție poate face dovadă asupra situației de fapt reținute și asupra încadrării în drept a faptei în condițiile în care este legal și temeinic întocmit până la proba contrară.
Din analiza comparativă a cerințelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității și a cuprinsului procesului-verbal se poate constata că acesta a fost nelegal întocmit.
Sarcina probei în dreptul contravențional
În ce privește susținerile inspectoratului, invocate prin întâmpinarea depusă la dosar și pe care ne-ați comunicat-o, și anume că:
a) sub aspectul temeiniciei actului constatator, invocă dispozițiile art. 270 alin (1) din C.pr.civ, în conformitate cu care „înscrisul autentic face deplină dovadă, faţă de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condiţiile legii”, coroborate cu dispozițiile art. 269 alin (1) din același Cod, conform cărora „înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit şi autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma şi condiţiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identităţii părţilor, exprimarea consimţământului acestora cu privire la conţinut, semnătura acestora şi data înscrisului”,
b) precum și opinia conform căreia procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției reprezintă un înscris autentic ce se bucură de prezumția de veridicitate și temeinie cu privire la cele constatate și consemnate și, nu în ultimul rând, că dreptul contravențional este guvernat de normele dreptului civil, iar, conform art. 249 din Codul procedură civilă„cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, astfel că procesul-verbal de contravenție în cauză are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției dumneavoastră, opinăm după cum urmează:
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, considerăm că un litigiu de această natură trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. (2) din Legea fundamentală).
Prin urmare, deși în dreptul național contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței CEDO (cauzele Lutz c. Germaniei, Engel c. Olandei,Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenție întră în sfera „acuzațiilor în materia penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 CEDO.
La această încadrare conduc două argumente, respectiv faptul că norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (OG nr. 15/2002 se adresează cetățenilor), pe de o parte, și faptul că amenda (sancțiunea contravențională aplicabilă) urmărește un scop preventiv și represiv.
În consecință, vă sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Față de cele de mai sus, subliniem faptul că textul Convenției Europene a Drepturilor Omului (la fel și jurisprudența Curții) face parte din dreptul intern al României încă din anul 1994, iar, în raport de dispozițiile art. 20 alin. (2) din Constituție, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Așadar, indiferent de reglementarea de care beneficiază contravențiile în dreptul național (ele neaparținând materiei penale în dreptul românesc), în lumina jurisprudenței CEDO ele intră în sfera acuzațiilor în materie penală.
De nenumărate ori Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat faptul că s-ar goli de sens, de conținut, întregul sistem de protecție a drepturilor omului dacă s-ar recunoaște legiuitorului intern posibilitatea de a scoate de sub incidența convenției anumite cazuri în care ar trebui garantate și protejate drepturile omului.
În acest sens, subliniem că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada prin el insuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, acest proces-verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu are forță probantă, sub aspectul acuzației contravenționale. Acuzația, de mai mică ori mai mare amploare, adusă de un agent al statului trebuie probată.
Față de toate aceste considerente, considerăm că organele judiciare au suficiente argumente pentru admiterea plângerii contravenționale și, pe cale de consecință, a anulării procesului-verbal de contravenție.
Domnule Traian, în eventualitatea considerării celor menționate ca folositoare cazului dumneavoastră, dorim să aveți în vedere că puteți oricând solicita sprijinul nostru atât aici, în mediul online, cât și în parcurgerea concretă a tuturor demersurilor indicate în conținutul răspunsului, respectiv redactarea documentației referitoare la litigiu și susținerea argumentelor în fața instanței. În vederea stabilirii unei întâlniri, vă stăm la dispoziție la unul dintre numerele de telefon afișate pe website.
Cu considerație,
echipa
