Urmareste-ne
  >  Opinii juridice   >  Drept civil   >  Malpraxis medical. Răspunderea personalului medical și auxiliar în cazul nerespectării drepturilor pacientului

Malpraxis medical. Răspunderea personalului medical și auxiliar în cazul nerespectării drepturilor pacientului

Ce înseamnă malpraxis medical?

Eroarea profesională generatoare de pagube pacientului – denumită în practică și greșeală sau neglijență profesională – efectuată de către personalul medical sau furnizorul de servicii medicale poartă denumirea de malpraxis medical.

Acesta are drept consecință vătămarea sănătății, a integrității corporale sau chiar pierderea vieții pacientului, iar din perspectiva răspunderii personalului medical avem în vedere răspunderea materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Tot cu privire la acest aspect, facem mențiunea că, prin personal medical, se înțelege medicul, medicul stomatolog, farmacistul, asistentul medical și moașa care acordă servicii medicale.

Unde sunt reglementate drepturile pacientului și răspunderea pentru malpraxis?

Reglementarea drepturilor pacientului și a răspunderii în cazul nerespectării acestora o regăsim în Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, împreună cu normele de punere în aplicare, precum și în Legea nr. 95/2006 privind Reforma în domeniul sănătății. În egală măsură, trebuie avute în vedere și dispozițiile Codului civil și ale Codului penal.

Cine răspunde în caz de malpraxis medical?

Astfel cum am arătat mai sus, răspunderea planează asupra persoanelor care au contribuit la cauzarea prejudiciului în dauna pacientului. Acestea le putem regăsi printre personalul medical, unitatea sanitară – independent sau împreună cu personalul medical –, producătorii de echipamente medicale sau de medicamente, subcontractorul de servicii medicale sau nemedicale care furnizează servicii sau produse către o unitate sanitară ori furnizorul de utilități (electricitate, apă, gaz s.a.m.d.).

Care sunt drepturile pacientului în România?

În legea Legea nr. 46/2003 regăsim:

a) Dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile;

b) Dreptul de a fi informat asupra identității și statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate;

c) Dreptul de a fi informat asupra regulilor și obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării;

d) Dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului și nerespectării recomandărilor medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic;

e) Dreptul de a cere și de a obține o altă opinie medicală;

f) Dreptul să primească, la externare, un rezumat scris al investigațiilor, diagnosticului, tratamentului, îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării și, la cerere, o copie a înregistrărilor investigațiilor de înaltă performanță, o singură dată;

g) Dreptul să refuze sau să oprească o intervenție medicală asumându-și, în scris, răspunderea pentru decizia sa;

h) Dreptul de a-ți exprima consimțământul în legătură cu orice procedură care presupune o intervenție medicală sau pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord;

i) Dreptul de a nu fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimțământul său, cu excepția cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului și evitării suspectării unei culpe medicale;

Aceeași lege prevede faptul că pacientul (orice persoană bolnavă sau sănătoasă care utilizează serviciile de sănătate) are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, actul normativ stipulând expres faptul că orice informație trebuie adusă la cunoștință pacientului într-un limbaj respectuos.

Art. 37 din Legea nr. 46/2003 dispune că nerespectarea de către personalul medico-sanitar a confidențialității datelor despre pacient și a confidențialității actului medical, precum și a celorlalte drepturi ale pacientului prevăzute în această lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională sau penală, conform prevederilor legale.

Suplimentar formelor de răspundere menționate de Legea anterior-menționată, Legea nr. 95/2006 reglementează în mod expres răspunderea civilă a personalului medical pentru:

a) Prejudiciile produse din eroare, care includ și neglijența, imprudența sau cunoștințe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenție, diagnostic sau tratament;

b) prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementărilor prezentului titlu privind confidențialitatea, consimțământul informat și obligativitatea acordării asistenței medicale;

c) prejudiciile produse în exercitarea profesiei și atunci când își depășește limitele competenței, cu excepția cazurilor de urgență în care nu este disponibil personal medical ce are competența necesară.

În ce situații suntem în prezenta unui caz de malpraxis medical?

Aducerea laolaltă a tuturor cazurilor regăsite în jurisprudența noastră ar fi nejustificată, atât timp cât putem vorbi de malpraxis cu toate consecințele juridice despre care am discutat când suntem în prezenta unei erori profesionale săvârșite în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic care generează prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice.

Echipa noastră de avocați specializați în materia cazurilor de malpraxis poate evalua dosarul dumneavoastră medical prin prisma tuturor dispozițiilor legale, iar în situația în care apreciem că ne aflăm în prezenta unui caz de malpraxis medical, depunem toate diligențele pentru antrenarea cu celeritate a răspunderii persoanelor ce au contribuit sub orice formă la cauzarea prejudiciului.

În evaluarea cazului unui client și pentru stabilirea cu exactitate a legăturii de cauzalitate dintre fapta medicală greșită și prejudiciul de sănătate produs, echipa noastră colaborează cu diverși medici de investigații, din considerentul pentru care cel ce face investigatia medicală trebuie să stapânească cunoștințele de bază ale medicinei clinice raportate la fiziopatologia medicală, precum și să aibă experiența clinică care să facă posibilă intuiția legăturii de cauzalitate.

Cum răspunde personalul medical în prezența unui caz de malpraxis?

Întrebarea care ni se adresează cel mai des este reprezentată în continuare de modalitatea de atragere a răspunderii persoanei responsabile.

Chiar dacă nu avem o reglementare expresă în legile speciale în materie, Codul civil și Codul penal acoperă fiecare dintre situațiile în care personalul medical are un comportament neadecvat în relația cu pacientul.

Astfel, Codului civil reglementează răspunderea civilă delictuală, care presupune un raport juridic obligațional ce izvorăște dintr-o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, raport în care autorul faptei ilicite sau o altă persoană chemată să răspundă are obligația de a repara prejudiciul.

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale sunt necesare îndeplinirea cumulativă a unor condiții:

a) existența unui prejudiciu cert, nereparat;

b) existența unei fapte ilicite;

c) raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu;

d) existența vinovăției.

În situația în care personalul medical a acționat cu intenția în vătămarea sănătății, a integrității corporale sau chiar pierderea vieții pacientului, ne aflăm în spera ilicitului penal.

Tot caz penal avem și atunci când personalul medical, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, întrebuințează expresii jignitoare/amenințări sau violențe față de pacient.

Reținem așadar că daunele materiale și morale pot fi obținute atât prin intermediul unui proces civil, cât și prin intermediul unui proces penal.

În orice caz, pentru o analiză mai aprofundată a modului în care trebuie să reacționați atunci când sunteți vătămați direct sau indirect de un caz de malpraxis echipa avocatum.ro are o secțiune specială dedicată acestei materii.

Când nu este malpraxis medical?

Personalul medical nu răspunde pentru daunele și prejudiciile produse în exercitarea profesiei când acestea se datorează condițiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament de diagnostic și tratament, infecțiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicațiilor și riscurilor în general acceptate ale metodelor de investigație și tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor și dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive, substanțelor medicale și sanitare folosite precum și atunci când acționează cu bună-credință în situații de urgență, cu respectarea competenței acordate.

Malpraxis medical. Răspunderea personalului medical și auxiliar în cazul nerespectării drepturilor pacientului

error: Articolul nu poate fi copiat, însă poate fi citit oricând, gratuit, pe platforma avocatum.ro.