Plângere privind afișajul electoral. Conținut nelegal material de propagandă electorală

Bună ziua! Apelăm la sprijinul dumneavoastră, în calitate de reprezentanți ai unui partid politic, din dorința de a primi o opinie imparțială privind obligarea unor candidați politici la îndepărtarea unor materiale de propagandă electorală. În acest sens, vă adresăm respectuoasa rugăminte de a ne comunica, înainte de orice alte informații, care este autoritatea competentă în soluționarea unei eventuale plângeri privind conținutul nelegal al unui material de propagandă electorală, respectiv autoritatea competentă în a dispune îndepărtarea materialelor cu conținut nelegal.

Aveți atașate în cuprinsul acestui e-mail toate capturile de ecran, precum și fotografii cu materiale de propagandă electorală conținând texte în neconcordanță cu dispozițiile legale.

În ce măsură poate fi stabilită o întâlnire cu un avocat din cadrul societății dumneavoastră de avocatură specializat în legislația electorală?

Întrebare adresată de M. T.

Bună ziua, domnule M. T. Vă mulțumim pentru interesul acordat serviciilor noastre juridice. Cu privire la stabilirea unei întâlniri cu unul dintre avocații noștri specializați în legislația electorală, vă rugăm apelați numărul de telefon afișat în partea de sus a website-ului ori pe pagina contact. La celălalt capăt al firului, există mereu un coleg disponibil, pregătit să stabilească o întâlnire cu un avocat.

În legătură cu situația expusă, raportat la capturile de ecran și fotografiile atașate pe e-mail și până la întâlnirea ce urmează a avea loc, facem următoarele precizări:

Într-o primă ordine de idei, Biroul Electoral din Circumscripție filialei competent a soluționa plângerea. Temeiul legal îl reprezintă art. 80 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, redat în cele ce urmează:

„Art. 80 din Legea 115/2015:

(1) Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează.

(2) Birourile electorale de circumscripție soluționează plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțe politice, alianțe electorale ori a unui candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de lege, precum și plângerile privind încălcarea prevederilor art. 64, 65 și 79.

(3) Dacă biroul electoral de circumscripție consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

(4) Împotriva hotărârilor pronunțate de birourile electorale în materia campaniei electorale se poate face contestație în termen de 48 de ore de la data afișării, care se depune la biroul electoral ierarhic superior. Hotărârea este definitivă.

(5) Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă și se afișează în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis.

(6) Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale, candidații independenți sau primarii, după caz, au obligația de a duce la îndeplinire hotărârile definitive ale birourilor electorale, în materia campaniei electorale, de îndată după comunicare.

(7) Campania electorală, la nivel național, pentru al doilea tur de scrutin începe de la data comunicării oficiale a rezultatelor din primul tur de scrutin, cu excepția campaniei electorale efectuate prin serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune.”.

Privitor la materiale, opinăm în sensul că atât titlul acestora, cât și conținutul materialelor de propagandă electorală au un caracter discriminatoriu și defăimător prin diseminarea de informații false care sunt apte să creeze confuzie și să inducă în eroare electoratul.

În conținutul plângerii se impune a fi analizate materialele de propagandă electorală prin prisma condițiilor prevăzute de art. 36 alin. (7) din Legea nr. 334/2006, și anume:

(i) se referă în mod direct la un candidat și la un partid care participă la alegeri;

(ii) este folosit în campania electorală;

(iii) are obiectiv electoral și se adresează publicului larg. În concret, obiectivul electoral îl reprezintă alegerile locale din data de 27 septembrie 2020 și se adresează publicului larg, fiind difuzat printr-un mijloc de comunicare în masă;

(iv) depășește limitele activității jurnalistice, întrucât mesajul transmis nu are scopul unei bune informări, ci urmărește manipularea electoratului și inducerea acestuia în eroare. De aici, o primă consecință constă în faptul că alegătorii nu își vor exercita drepturile electorale în cunoștință de cauză și prin propriile convingeri, motiv pentru care va fi afectată legitimitatea rezultatului votului.

Materialul de propagandă electorală constând în mesajele a căror îndepărtare urmează a fi solicitată, precum și aplicarea unei sancțiuni contravenționale de către organele competente, contravine următoarelor dispoziții legale:

Citește și: Ghid privind campania electorală de la locale – 2020

Pe de o parte, art. 65 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și art. 26 alin. (1) și (2) din Hotărârea nr. 4/2020 AEP privind aprobarea Ghidului finanțării campaniei electorale (…).

Totodată, dispozițiile art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Legea 115/2015, conform cărora:

„(1)Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

a) ale electoratului, de a primi informații corecte, astfel încât să poată vota în cunoștință de cauză;

b) ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidaților, de a se face cunoscuți și de a-și prezenta platformele, programele politice și ofertele electorale.”

Mai mult, opinăm în sensul în care mesajul electoral publicat încalcă și dispozițiile art. 30 alin. (6) din Constituția României, întrucât libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine, legea fundamentală consacrând astfel, cu caracter de principiu, limitele în interiorul cărora exercitarea acestui drept fundamental este legitimă.

Or, prezentarea de informații false, denigratoare, în timpul campaniei electorale, nu poate fi protejată, cu atât mai mult cu cât această conduită reprezintă un atac injust, inechitabil și profund manipulator.

De asemenea, art. 2 din O.G. nr. 37/2000 privind sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede că prin discriminare și practici discriminatorii se înțelege:

„(1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.

 (2) Dispoziția de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe.

(3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.”.

De asemenea, art. 26 alin. (1) și (2) din Hotărârea AEP nr. 4/2020 prevede:

„(1) Producerea și difuzarea de materiale de propagandă electorală în alte condiții decât cele prevăzute de Legea 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt interzise.

(2) Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți nu pot produce materiale de propagandă electorală în regie proprie.”.

Raportat la toate cele ce preced, opinăm în sensul în care materialele de propagandă electorală atașate sunt nelegale și contravin legii. Urmează să discutăm în cadrul întâlnirii toate aspectele privind demersurile ulterioare ce urmează a fi efectuate.

Cu considerație,
echipa