Sunt chemat în judecată pentru dreptul la liberă exprimare pe Facebook
Mă interesează să stabilesc o întâlnire cu un avocat din echipa dumneavoastră, respectiv să fiu reprezentat într-un proces civil introdus împotriva mea în fața Judecătoriei Sectorului 3 București ce are legătură cu dreptul la liberă exprimare pe Facebook.
Concret, sunt chemat în judecată pentru că am postat pe Facebook doua articole în legătură cu desfășurarea lucrurilor dintr-un Spital Județean din România. Nu am calitatea de jurnalist ori funcție de control asupra instituției, ci postarea a fost urmare a unei indignări față de catastrofa ce are loc în sistemul medical.
Atașez acestui e-mail conținutul postărilor mele și în legătură cu care sunt chemat în judecată pentru dreptul la liberă exprimare pe Facebook. Prin citația primită am fost încunoștințat că am obligația de a depune întâmpinare, motiv pentru care vă rog să îmi comunicați în ce condiții putem stabili cât mai curând întâlnirea cu un avocat.
Întrebare adresată de Anton R.
Bună ziua, domnule Anton! Vă mulțumim pentru interesul acordat serviciilor noastre juridice.
Cu privire la stabilirea unei întâlniri cu unul dintre avocații noștri specializați în dreptul civil, vă rugăm apelați numărul de telefon afișat în partea de sus a website-ului ori pe pagina contact. La celălalt capăt al firului, există mereu un coleg disponibil, pregătit să stabilească o întâlnire cu un avocat.
În legătură cu situația expusă, raportat la conținutului postărilor, respectiv la copiile scanate ale documentelor pe care le avem pe e-mail, din partea dumneavoastră, și până la întâlnirea ce urmează a avea loc, facem următoarele precizări:
Observăm că reclamanții pretind că aceste postări reprezintă fapte ilicite, de natură a le crea prejudicii de imagine, de a le leza demnitatea și onoarea, motiv pentru care au solicitat, printre altele, daune morale.
Din perspectivă legală, este adevărat că potrivit dispozițiilor art. 72 din Codul civil, orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei sau demnității persoanei, fără consimțământul acesteia sau fără respectarea limitelor prevăzute de art. 75.
În acest sens, art. 73 din același cod prevede că „(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine. (2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri”.
Din perspectiva spațiului public, reținem că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 4546, pronunțată la data de 27 noiembrie 2014, a statuat că rețelele gen Facebook reprezintă un spațiu public și nu privat, chiar dacă este accesibil doar unui număr restrâns de persoane.
De asemenea, prin Decizia nr. 1576/07.12.2011, Curtea Constituțională a statuat că demnitatea umană este un atribut inalienabil al persoanei umane, valoare ce impune fiecărui membru al societății un comportament de respect și protecție a celorlalți indivizi și interzicerea oricărei atitudini umilitoare sau degradante la adresa omului.
Te-ar putea interesa și: Răspunderea delictuală angajată în cazul difuzării de știri false
Pe de altă parte, pârâtul a invocat libertatea sa de exprimare, în concordanță cu prevederile art. 30 din Constituției, dar și cu art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin urmare, analiza noastră se raportează la echilibrul între dreptul de a exprima părerile, respectiv opiniile, și obligația de a nu leza dreptul altora la imagine.
În aceste împrejurări, arătăm că art. 30 din Constituție reglementează raportul dintre aceste două drepturi: (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.
Așadar, libertatea de exprimare, atunci când vine vorba de alte persoane, nu este una absolută, fiind interzisă lezarea demnității, onoarei, imaginii sau vieții particulare a altor persoane.
Analizând prima postare cu privire la care sunteți chemat în judecată, observăm că ați folosit expresia care implică întreaga conducere a unității medicale, iar nu numai o anumită persoană. Remarcăm, de asemenea, faptul că afirmația cuprinde propria opinie legată de activitatea spitalului județean, iar nu insulte sau cuvinte injurioase la adresa vreunei persoane expres nominalizate.
În ce privește cea de-a doua postare, observăm că faceți referiri la modul deficitar de exercitare a atribuțiunilor de serviciu referitoare la managerul spitalului. Prin urmare, vedem cum menționați această persoană strict în calitatea sa de manager al instituției, care are atribuții legate de buna funcționare a unității medicale.
Raportat la aceste aspecte, arătăm că în practica judiciară s-a reținut că persoane care dețin funcții de conducere în spitalul județean și în general, sunt mai expuse criticilor atât din partea presei, cât și a altor persoane care își exprimă liber opinii referitoare la sistemul medical ori, după caz, în general. În acest sens a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, atunci când a analizat expunerea unor persoane care dețin funcții publice, arătând că limitele criticii admisibile pot fi mai largi la adresa unor asemenea persoane, decât pentru un simplu particular. Spre deosebire de particulari, persoanele care dețin funcții publice se expun în mod inevitabil și conștient unui control atent al faptelor și gesturilor lor, atât din partea ziariștilor, cât și din partea majorității cetățenilor; în consecință, trebuie să arate mai multă toleranță (De pildă, Cauza Lingens împotriva Austriei).
În ce ne privește, sens în care vom face și apărările în cauză, atât timp cât postările nu cuprind insulte sau cuvinte jignitoare adresate reclamanților, ci numai judecăți de valoare referitoare la persoane care îndeplinesc funcții de conducere în Spitalul Județean, nu puteți fi tras la răspundere din perspectiva acestei cereri de chemare în judecată referitoare la dreptul la liberă exprimare pe Facebook.
Problemele expuse sunt evidențiate tocmai pentru că reprezintă teme de interes pentru populație, iar nu pentru a decredibiliza sistemul sau persoanele din cadrul acestuia.
Urmează să discutăm în cadrul întâlnirii toate aspectele privind demersurile ulterioare ce urmează a fi efectuate în litigiu, inclusiv din perspectiva materialului probator pe care ne propunem să administrăm.
Cu considerație,
echipa
